Despre militieni si militienisme

Militienii sunt omniprezenti; militienismele sunt chiar si mai raspandite, fiind practicate si de persoane situate in afara acestui anturaj select. Pretexand ca noi, cetatenii, avem nevoie de protectia lor, avem nevoie de garantarea drepturilor constitutionale, militienii intreprind linistiti actele lor de camatarie, autosituandu-se, astfel, cu una, doua trepte – in functie de epoleti – chiar deasupra legilor peste care ar trebui sa vegheze sau pe care ar trebui sa le aplice exemplarelor nefaste din comunitate.

De la sacose plimbate cu nonsalanta sub ochii cetatenilor, la manevre de urgenta pentru ocrotirea confratilor, militienii nu se dau inapoi de la nimic. Ba da, gresesc, se dau inapoi de la respectarea juramintelor pe care le-au facut inainte sa-si trasforme falcile si abdomenele in veritabile concasoare; pe vremea cand inca mai credeau ca viata e un sir lung de combinatii. Le trece repede, nu mai cred, sunt absolut siguri. Cu o lista impresionanta de militienisme, un fel de Biblie in bransa, personajele reusesc sa se reinventeze zi de zi. Militienismul de azi cu siguranta nu mai merge maine, dar… Dar sa nu ne gandim asa departe, “carpe diem!”. Exista timp pentru tot si toate, iar maine va rasari din nou soarele pe strada lor! Il au si pe el la mana cu ceva.

Desigur ca nu doresc sa generalizez. Incetati sa mai credeti ca noi, oamenii, suntem toti atat de rai incat sa nu toleram exceptiile. Defapt, daca v-ati gandit vreounul pana la paragraful curent ca generalizez, inseamna ca tocmai voi ati cazut in aceasta capcana. Exista politisti. Sunt cat se poate de convins de asta! Chiar am avut placerea de-a face cu ei si sper sa mai am si de-aici inainte. Ii incurajez calduros sa nu se transforme in militieni si sa lase naibii deoparte militienismele. Asta ar trebui sa faceti toti. Nu mai inghititi militienismele si, sub nici o forma, nu le mai incurajati.

Suntem idioti daca ne gandim ca militienii (inca) exista doar din cauza sistemului. Responsabilitatea e in egala masura si a noastra. Nu incerc sa par demagog, dar oare chiar isi imagineaza cineva ca va trai ziua in care lucrurile se vor misca, intr-un sens bun, doar prin imbunatatirea sus numitului sistem – fie ca ea presupune salarii mai mari ori logistica mai buna?

Sictir. Hai sictir,

Marius

8 comments on “Despre militieni si militienismeAdd yours →

  1. mai bine dadeai mai multe exemple. asa, textul e fad si enumera doar o serie de generalitati pe care le stim din ’90. nu e destul sa-ti versi frustrarile in art.

  2. As fi subiectiv daca as incerca sa explic de ce textul nu e fad. Insa as vrea sa te intreb doar atat: cine ar avea nevoie de exemple? Pe bune, ma gandesc ca marsaveniile pe care le faceau in anii ’90 de care zici par niste nimicuri astazi, ba chiar am ajuns sa le acceptam umili de frica sa nu patim altele de o mie de ori mai grosolane. Mesajul principal al articolului nu e ce nenorociri au mai facut militienii, ci, simplu, lipsa de responsabilitate a noastra, a cetatenilor. Am spus ca nu vreau sa fiu demagog, si chiar nu vreau. Nu o sa scriu un roman despre lucruri deja stiute. Vreau doar sa instig la civilizatie, prin umilele mele posibilitati.

  3. Marius, altceva voiam sa spun: fara exemple articolul tau nu are carne. vorbeste de os, dar osul stim ca e acolo. niste exemple de ieri, de azi, l-ar fi facut savuros cu adevarat

  4. Mai, poate ar fi trebuit sa dau, intr-adevar, exemple concrete de “cum sa nu incurajezi militienismele”. Dar pana la urma asta e o chestie care tine de experienta fiecaruia. De exemplu, am refuzat sa dau spaga unui militian si am preferat sa stau 3 ore la coada pentru a-mi ridica numerele de inmatriculare a masinii. Asta nu inseamna ca sunt un model.

    Dar sunt ferm convins ca povestirea acestor militienisme, intru amuzamentul colectiv, nu era potrivita. Nu e nimic de ras, nu e nimic de savurat. E foarte serios si am face bine sa ne bagam asta in cap. Si daca tot o dam in metafore, problema, aici, e ca suntem prea “meat oriented”, suntem superficiali si refuzam sa vedem problema in ansamblu.

  5. Ieri am mai dat peste un politist. Cel mai putin militian politist pe care l-am intalnit. Foarte amabil. Ca sa nu spun ca o procedura (autorizatie de reparat masina) care altora le-a luat 1-2 ore, lui i-a luat 5 minute. Mai mult, mi-a oferit si sfaturi, asigurandu-se ca nu le mai pierd vremea altora incercand sa aflu raspunsurile la anumite intrebari (cat timp e valabila dovada, in cat timp sa ma duc cu ea la asigurator samd). De la sectia 5, Sector 1.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>