Care-i treaba cu Fix It? Este un creion cu pasta corectoare ce se presupune ca printr-o simpla aplicare peste zgarieturile unei masini le-ar acoperi cat ai clipi. Despre calitatile lui nu am sa ma pronunt. Nu a venit inca varsta senilitatii sa ma prosteasca vreun program de teleshopping. Totusi, s-au pronuntat altii iar opiniile lor sunt clare din cele 2 citate urmatoare:

The liquid in the pen dried almost instantly, even in the mild April Wisconsin sunshine. In fact, it dried so fast, the pen’s tip became as hard as a cement block. We couldn’t use the pen anymore because the applicator was hardened in a matter of minutes. We barely got to apply the liquid to more than a single tiny scratch.

The commercials don’t say you’ll only have 35 seconds to apply the liquid or it’ll be over. $10 wasted. We give the Fix It! Pro pen zero stars.

Puteti citi intregul review Fix It Pro aici.

Asadar, ne-am lamurit, produsul este SLAB, si ca majoritatea produselor de teleshopping, o minciuna sfruntata. Si ca totul sa fie un rahat mare si cu mot, cei care produc / editeaza / traduc aceste infomercial-uri sunt si tari de urechi.

Ati ascultat vreodata cum vorbesc cei care s-ar presupune ca depun marturie (testimonial) pentru produsul respectiv? Cata falsitate? Cat prost gust? Cat de greu si silabisit se exprima? Ma fratilor, sunteti de-a dreptul penibili. Dar la fel de penibili sunt si cei care pun botul la mizeriile astea cand teatrul pe care-l jucati este atat de prost si de ieftin. Lasati-va de meserie. Hai sictir!

PS: Partea cu teatrul este valabila pentru toate programele de teleshopping, nu doar pentru Fix It Pro. Yup, toti astia care traduceti si dublati programele astea sunteti penibil de praf. Go home.

La o ferma din Texas, o vaca s-a plimbat ore in sir cu o anvelopa agatata in jurul gatului. Nimeni nu stie cum a ajuns obiectul in jurul gatului animalului [...] In cele din urma, angajatii au reusit sa [bla bla bla]

Acum, stim ca de mult nu mai e de mirare faptul ca asa-numit jurnalistii romani isi fac stirile cu YouTube-ul in fata, dar da-o-n gura ma-si de treaba, e prea de tot. Asta nu e nici macar amuzant sau interesant, daramite subiect de stire.

Tu asta de-ti zici editor de stiri, sau redactor, sau cum dracu iti place sa ti se zica, ai tupeu sa te duci acasa la maica-ta sa-i spui cati bani a bagat in curu’ tau in facultate ca acum sa-i spui pe post ca niste tarani americani au facut misto de o vaca, iar comentatorii de pe YouTube (surse probabil demne de citat) ti-au zis ca vaca s-a pricosit cu anvelopa care a picat de la un OZN defect? Hai sictir ma, profesionistule!

Nu-mi esti mai prieten si nici nu faci un gest frumos daca ma arunci intre alte 200 de nume de care “scapi” in 5 secunde. Nu-mi trimite mesaj. Am prietenii care ma suna si-mi ureaza “pe viu”. La anu’ si la multi ani!

Pleaca de la noi, asa de “La multi ani!”, 2 bucati promotionale “Hai sictir!”, pentru cine se plange ca n-are bani si e criza si are “tupeul” sa “darame” serverul baietilor de la Emag. E greu sa prevezi un trafic asa mare, vorba aia, cine n-are Nostradamus, sa-si cumpere!

In rest, celor ce ne citesc si sunt alaturi de nebuniile noastre, “La multi ani!”, va multumim si speram sa aveti parte de un an bun, frumos si cu mult mai putina nesimtire in jurul vostru decat in anii trecuti!

Eu unul sunt satul de ei. Dom’ presedinte… nu tragi si dumneata un “vantul schimbarii”?

Fie ca in spatele acestei declaratii se afla o strategie politica sau nu, dincolo de faptul ca momentul propice “utilizarii” a trecut (nu sustin astfel de metode ar trebui utilizate vreodata), Patapievici ramane o mizerie prin implicarea intr-o mizerie. Hai sictir, “cultule”!

De ce este o imbecilitate? Simplu:

1. Diaspora care a votat reprezinta ~140.000 de voturi din mai bine de 2 milioane de cetateni romani plecati in strainatate.

2. Mitul cu “capsunarii care au decis” este doar un mit. Pe aia de care faceti voi misto ca au decis pentru “romanii nationalisti si muncitori” ii doare in dorsal de alegeri. Nici nu s-au dus la urnele din tarile in care se afla. Tot cei cu cateva studii si ceva in cap si spirit civic s-au dus sa voteze. Adica cei 140.000.

3. Tampenia extremisto-paranoica a ciutacului cu taxele si impozitele este un cretinism urias, iar Alex Mihaileanu il demonteaza excelent in articolul sau.

4. Treaba asta cu Diaspora este proliferata de oameni, fosti ministri de externe si ambasadori in tari democrate: Geoana si Nastase. Mai mult, Nastase se gandeste ca ar fi interesant daca votul diasporenilor ar conta mai putin. Uite diplomatii si oamenii nostri plimbati cum gandesc.

5. Pe principiul tampeniilor de la punctele 3 si 4, ma gandesc ca poate ar fi mai interesant ca votul lui Patriciu sau cel al lui Vantu, pe baza profitului anual, sa valoreze cam cat 1 milion de voturi de-ale pulimii. Zic ca ar fi corect, ca ei, cinstiti cu sunt, cotizeaza impozite uriase la stat. Noi, abia daca platim sutele alea de mii la impozitul pe casa.

6. Interesant cum timp de 3 mandate si jumatate castigate de PSD, nimeni n-a avut nimic de impartit cu Diaspora, dar acum sunt toti capsunari, hoti, prosti si nesimtiti. Alaturi de acuzele de fraudare ale alegerilor (nu ca ar fi PD-L usa de biserica, dar bag mana in foc ca toti ati fraudat masiv, ca javrele), asta este cea mai buna dovada ca PSD a pierdut si nu stie sa piarda. A pierdut la mustata, dar a pierdut.

Asadar, mici agitatori PSD-isti, ciocul mic si invatati lectia umilintei. Nu sunteti singuri pe lume, si cu siguranta, cele 5 milioane care au votat impotriva voastra alaturi de acea 100.000 din Diaspora, nu reprezinta o cantitate neglijabila, iar discursul cu “prostii, incultii si batranii” care au votat gresit, nu va apartine. Este rolul lui Basescu, un rol pe care doar el stie sa-l joace.

Respectati-va semenii, sau asa cum va place zilele astea sa va agitati, aveti alternativa: Emigrati! Nu va sta nimeni si nimic in cale. Cine stie, poate mai tarziu veti avea sansa sa schimbati ceva ca parte a Diasporei. Asta daca veti mai avea drept de vot, sau daca votul vostru va conta suficient de mult. Hai sictir, trompetistilor!

Apele sunt tulburi, agitate, dar se vor linisti curand. Ce va urma dupa? Pot doar sa sper in ceea ce scriu in continuare:

1.1 Optiuni invalide

Pentru primul tur al alegerilor, niciunul dintre cei 3 candidati nu m-a convins.

Antonescu este un personaj slab iar trecutul l-a pozitionat ca un caine care latra, si latra, si latra mereu la aceeasi luna. Nu pot vota Antonescu doar pentru ca este tipul care a fost si va fi mereu anti-Basescu. Nu de asta am nevoie ca sa ma convinga, iar alte calitati nu am vazut in el.

Geoana ramane acelasi presedinte de partid, injosit de numitul Iliescu Ion cu fiecare oportunicate, dar mentinut strategic in pozitie tot de catre acesta si de catre apropiatii sai. E usor de controlat/ghidat. Nu-l vad aservit intereselor “mogulilor”, dar pus in miscare de catre membrii de partid in apropiati ai acestora. Geoana pare natural si sincer. E posibil sa fie, inconstient de faptul ca e doar o problema de timp, si cat serveste unui scop, va fi presedintele PSD si omul impins in fata.

Basescu? Ei bine, Basescu are sarmul lui. Asa “scandalagiu” si “pus pe harta” este un altfel de om politic decat cei cu care ne-am obisnuit. Sincer, nu vreau diplomatia lui Nastase (care vine la pachet cu coruptia), nu vreau echilibrul si experienta lui Iliescu (ce vin la pachet cu furtul Revolutiei si memoria Mineriadelor). Dar si Basescu are pachetul lui: acuzatii in dosarul Flota, case, terenuri, fratele etc. In plus, intervine tradarea prin impingerea aliante DA intr-un impas si ruperea ei. Sigur, PNL a contribuit si el, dar vina nu le apartine exclusiv liberalilor. Basescu e un presedinte jucator, care a jucat prea tare. A mai comis un fault prin alierea cu PSD, cu scuza necesitatii iesirii din criza. N-am iesit, ba mai mult, criza a devenit una politica de proportii.

Asadar, din punctul meu de vedere, in turul I aveam de ales intre 3 rele. Am decis sa nu o fac, convins 100% ca va urma cel de-al doilea tur.

1.2 Dezbaterea decisiva

Dezbaterea televizata de dinaintea turului II m-a facut sa merg la vot. Dezbaterea unde Mircea Geoana s-a prezentat cu temele nefacute si a carui diplomatie mult fluturata de catre sustinatorii sai s-a dovedit a fi praf in vant (nenumarate intreruperi, tipete peste moderator, Basescu i-a servit lectii de diplomatie oferind flori Mihaelei Geoana si limitand comentariile “caterincoase”). Geoana a facut gafa dupa gafa in dezbatere si mi-am dat seama ca daca nici in momentul in care Basescu joaca moderat si fair-play nu-i poate face fata, nu are nicio sansa sa fie un presedinte real, capabil care sa domoleasca si spiritele in interiorul propriului partid, unde sacalii sunt de 10 ori mai agresivi decat “marinarul”.

1.3 Cu privirea spre viitor

De voie de nevoie, am mers seara si am votat. I-am dat – cu mari emotii – votul lui Traian Basescu. Cu emotii intrucat NU SUNT CONVINS ca Basescu este capabil sa se schimbe, sa fie presedintele jucator de care avem nevoie. Ce imi doresc de la acestpresedinte jucator? Ce vreau de la Basescu in urmatorii ani, in cazul in care va fi validat (plec de la presupunerea ca va fi validat)? Sa vedem:

1. Vreau realitatea schimbarilor. Vreau un pas catre o economie moderna in care statul si Parlamentul sa fie aservite intereselor cetateanului. Vreau ca drepturile constitutionale sa fie respectate, iar cei ce incalca legea sa dea seama. Vreau sa joace tare in Justitie, in sensul grabirii pasilor parcursi, nu in sensul indicarii vinovatilor. Nu trebuie sa faca legea, ci sa se asigura ca LEGEA va fi respectata si urmata rapid si eficient.
2. Vreau echilibru si moderare. Vreau un Traian Basescu constient de faptul ca aproape 50 la suta dintre oamenii care au votat (parerea celorlalti nu e importanta, daca au decis sa nu si-o exprime) NU au fost de partea sa. Este evident faptul ca Romania este scindata si daca va lupta in acelasi tip de razboi, de unul singur, agresiv si ostentativ, cei 50% se vor transforma in 60, 70, 80 foarte usor. E momentul sa invete echilibrul in comunicare. E momentul sa intinda o mana reala partenerilor de pe scena politica, nu o mana fictiva, de gura presei sau a crizei. PD-L e un partid mic cu o cota maricica. Nu e un partid cu caracter sau putere. Pentru o guvernare coerenta, Basescu are nevoie de alianti credibili, puternici si loiali. Tupeul sau cateodata exacerbat nu-i va castiga loialitatea lor.
3. Vreau voita si disponibilitate. Le vreau din partea CELORLALTE partide politice. Vreau sa intelega (asa cum si Traian Basescu trebuie sa inteleaga) ca e momentul ca PARTIDELE sa serveasca interesul romanilor in primul rand. Nu doar al sponsorilor de partid, nu doar al membrilor de partid, nu doar al 30% sau 50% din populatia care a votat. E momentul in care lucrurile trebuie sa se intample. E momentul reformei politice, si nu doar de o parte a baricadei, ci de ambele parti.

1.4 E fifty-fifty domnilor!

Basescu joaca carti mari. Vorbeste despre coruptie, furturi, presa, moguli. Si are dreptate. De partea cealalta se vorbeste despre scandal, echilibru, diplomatie, si au si ei dreptate. Acum e momentul ca fiecare sa invete de la adversar cele necesare pentru o buna convietuire politica, in interesul TUTUROR romanilor. E fifty-fifty si inca un pic domnilor!

Cand 50% dintre votanti iti spun ca esti scandalagiu, inseamna ca au tot atata dreptate cata au si cei 50% care-ti spun ca e momentul sa termini naibii reformele incepute si sa veghezi la respectarea Constitutiei si aplicarea legii.

Cand Geoana se bate cu pumnul in piept ca a obtinut votul romanilor este naiv. A luat doar +/-jumatate dintre optiunile votantilor. Basescu la fel. Oricare este castigator, NU are voie sa ignore optiunea celorlalti si mai ales elementele de discurs care au dus la aceasta optiune.

Stiu, cei ce l-au votat pe Basescu spun ca tinerii au decis. Cei ce l-au votat pe Geoana spun ca au decis cei “slabi de inger”. Adevarul este ca votantul principal in Romania are peste 50 de ani. Tinerii n-au incredere in nimeni. Tinerii sunt masa pe care o puteti atrage pentru viitoarele alegeri prin actiunile din anii urmatori. Cartile sunt impartite intre jucatori. Cum le va juca Presedintele? Cum le va juca Parlamentul (opozitia/puterea)? Cum le va juca viitor guvern? De raspunsurile la aceste intrebari depinde viitorul Romaniei, atat politic cat si socio-economic. Inca mai avem tineri. Hai sa-i pastram!

1.5 Incercam un exercitiu de echilibru si moderatie

Este primul post de pe acest blog pe care nu-l voi incheia cu “hai sictir”. Aleg sa-l inchei cu un indemn (si o rugaminte) la liniste, echilibru si cooperare intre cei ce ar trebui sa vegheze la bunastarea acestei tari al carui trecut nu-i permite sa viseze la un viitor. Zarurile sunt la voi domnilor Basescu, Geoana & Antonescu. Sunt in curtea partidelor pe care le reprezentati.

Suma majoritatii este tot zero. Spume rosii la gura.

Vizionare placuta:

PS: Au fost momente cand m-am grabit sa-i judec pe cei din diaspora pentru “dezertare”. Ma vad in pozitia in care trebuie sa-mi cer scuze si sa le multumesc ca mi-au salvat sperantele, de acolo de unde sunt ei. Multumesc diaspora!

Erau vremuri in care Cotidianul era realist, era nepartinitor, era credibil si constructiv. Dar acele vremuri au apus. Au fost acuzati de pro-basescianism (Traian Ungureanu sau TRU fiind un fan infocat al presedintelui), si totusi nu era atat de deranjat. Existau mereu opinii PRO si CONTRA.

Toate acestea s-au schimbat odata cu preluarea postului de redactor sef de catre Cornel Nistorescu (jurnalist al carui trecut frumos de la Evenimentul Zilei a fost patat de lipsa onoarei plus ghimpele personal pe care-l am impotriva sa pentru “vanatoarea de motociclisti”). Noul Cotidianul face cinste culorii rosii ce-i defineste brand-ul. Face cinste este un eufemism. Cotidianul nu-si manifesta in mod pozitiv suportul fata de PSD si aliatii acestuia. Cotidianul loveste continuu in adversarii lor. Cotidianul a uitat cum ne explica in ce fel a saracit tara acest partid de comunisti reformati, corupti si analfabeti.

Nu, nici adversarii lor nu sunt mai frumosi si mai drepti. Si nu acesta este subiectul articolului. Subiectul articolului este cifra ZERO, caci pentru Cotidianul, aceasta este valoarea principiilor jurnalistice.

Este suficient sa rasfoiesti prima pagina pentru a vedea loviturile continue aplicate celor ce se pozitioneaza de cealalta parte a baricadei. Nu mai vedem stiri de actualitate. Actualitatea este viata lui Basescu, viata apropiatilor sai, viata familiei sale. Blog-urile Cotidianul roiesc de pesedei manjiti, iar preluarile de articole din presa straina sunt traduse in mod voit gresit, pentru a pune intr-o lumina proasta personajele tinta ale incercarilor de discreditare ale Cotidianului.

Voi lua exemplu unul dintre articolele recente ale ziarului, o preluare a unui editorial din Wall Street Journal, din care voi extrage un fragment elocvent:

“Preşedintele de centru-dreapta Traian Băsescu, un fost căpitan de navă cu un discurs grosolan, a pierdut avantajul pe care îl deţinea în sondaje, după o serie de gafe politice şi o dispută legată de o înregistrare video.”
Sursa: Articol Cotidianul

In varianta sa originala:

“Center-right President Traian Basescu, a blunt-talking former ship captain, lost his lead in the polls this week after a spate of political gaffes and a dispute over a video.”
Sursa: Articol Wall Street Journal

Iata cum “blunt-talking” (orice dictionar de limba engleza ne va spune ca aceasta expresie se traduce ca “vorbire directa, clara, ne-evaziva“) devine “grosolan”, caci normal, Presedintele in functiune al Romaniei este dusmanul politic al apropiatilor Cotidianului. Daca ziarul are posibilitatea sa prosteasca masele (neoferind link catre articolul preluat, ci doar traducerea stupida si rea-voita), o va face.

Exemplele sunt mult mai multe, dar pentru acesta am dovada clara a relei credinte, intrucat mi-e greu sa cred ca un jurnalist ARE VOIE sa comita o asemenea greseala. Asta este valoarea principiilor jurnalistice ale noului Cotidianul si ale capitanului de vas jurnalistic ce ia apa din ce in ce mai puternic.

V-as fi apelat cu “dragii mei”, dar mi-erati dragi cand nu erati parasute politice. Acum va zic doar hai sictir! si scufundare placuta.