Am citit si m-am ingrozit cum unu s-a ucis nevasta pentru ca facea amor cu alta femeie. Sa nu credeti insa ca m-am ingrozit de crima pe care a infaptuit-o. Ma rog, e o crima oribila fara doar si poate, dar la naiba, crime tot vedem de la revolutie.

M-am ingrozit de prostia omului ala. Este un fapt bine cunoscut ca pe barbati ii atrage sexul practicat de femei cu femei. Exista materiale pornografice garla pe tema asta, exista studii in acest sens, toti prietenii mei au fantezii de genu asta, si inca alti 10000000 de oameni pe care ii vad pe strada si se uita cu jind cand trec 2 fete tinandu-se de mana.

Si ce sa vezi? In loc sa ne bucuram si noi ca unu de pe la noi a ajuns sa-si vada visul cu ochii aflam ca s-a sinucis dupa ce a omorat-o? Cu tot respectul care il am pentru morti, da asta facea umbra pamantului degeaba! Locul lui era intre ele nu imprastiat pe 100 de metri de asfalt in capitala!

Hai sictir!

Pragul de sus.

Intr-una din saptamanile trecute am aceptat ideea unui temerar de a merge intr-un bar sa vedem meciul CFR Cluj - Bordeaux. Reteta simpla: o mana de oameni cu care ma vad mult prea rar + bar + singura echipa romaneasca pentru care aveam o urma de respect.

Experienta absolut reusita. In ciuda rezultatului si a unei diferente de valoare care si-a spus cuvantul ne-am veselit, am suferit si una peste alta ne-am simtit excelent. Exista o urma de bucurie in amaraciunea pe care o simti cand echipa favorita pierde dupa un meci bun; undeva in suflet ai confirmarea ca merita sa suferi. Si nu e putin.

Mizeria

Acelasi prieten, aceeasi inspiratie, cateva saptamani mai tarziu. Trei baieti veseli, ne imbracam cu ce avem mai gros si mergem pe stadionul Giulesti sa vedem meciul de cupa Sportul Studentesc - CFR Cluj, arbitrat (veti vedea putin mai tarziu unde bat) de un distins domn din Timisoara. Meciurile Sportului au un farmec aparte pentru ca sunt intime. Stadionul e aproape gol si fiecare le poate striga ce vrea jucatorilor si arbitrilor avand garantia ca va fi auzit. Surprinzator, lipsesc injuraturile.

Ca niste oameni rationali ce suntem, ne stegem constiincios scaunele, luam partea celor mai slabi si ne inarmam cu speranta. Si cand colo ce sa vezi? O echipa Sportul Studentesc mai slaba decat ne imaginam si mult mai putin motivata decat speram. Nimic de neacceptat pana aici. Dar ce te faci ca trenul de Cluj adusese alta echipa decat cea din Liga Campionilor. O gasca de brazilieni bezmetici si romani nervosi (Muresan esti praf! Mergi la medic) care au incercat si au reusit sa joace de la egal la egal cu o divizionara B macinata de dezinteres si batuta mar de oricine o prinde. Peste asta a mai venit si trenul de la Timisoara care ne-a adus un arbitru care vedea un alt meci si care, spre deosebire de haiducii din tribune nu tinea cu cei mai slabi (i-o  fi fost si greu saracul sa-si dea seama care sunt aia).

Ardelenii (+ banatenii, italienii si alte natii)

De mic copil de cand mergeam la mare cu parintii mocneste in mine revolta fata de sentimentul de superioritate pe care il manifesta locuitorii partii de nor/vest a minunatei noastre tari. Oamenii astia chiar sunt convinsi ca totul sclipeste sub ei si ca toate mucurile de tigara din jurul lor sunt generate de bucurestenii meschini si ingamfati a caror companie nu o pot evita din pacate.
Ceea ce am vazut eu joi seara pe stadionul Giulesti imi da din pacate dreptate. Clujeni, timisoreni, italieni sau brazilieni sunt si ei cu totii “oameni”. Cand reflectoarele sunt aprinse se intorc cu fata spre occident, isi pun hainele de duminica si sclipesc. Cand ramanem “noi intre noi” isi dau arama pe fata si se adapteaza perfect sistemului intern de valori. Adica devin niste porci fara scrupule pe care mizeria nu ii deranjeaza atata timp cat pe tabela sunt in avantaj. Nu e nici o problema sa castigi cu arbitrii in fata unei echipe din divizia B. Nici o problema sa strici distractia catorva zeci de fraieri care venisera sa isi vada echipa cum ia bataie pe bune ca sa se bucure ca au de ce veni si data viitoare. Rezultatul conteaza. Ipocrizia sa traiasca!

No, hai sictir bai minunatilor! Sa dam Ardealul Ungariei. Macar vreo doua saptamani.

L-am lovit, l-am demolat,
S-a intors m-a injurat,
Replica dura am dat;
El s-a ‘ntors si a plecat.

Apoi bine bai bovina,
Cand urci tu scara cea lina
Mergi de parca zici ca esti
Pe islaz la Tancabesti?

Hai sictir ma!!

Astazi de dimineata la ora 9.00 ma infiintez in fata usii ALPHA Bank.

Bodyguardul: “Deschidem in 10 minute”. Programul afisat de banca era 9.00 - 17.00.

Inghit in sec, si astept. A aparut peste 3 minute si a deschis.

Ma duc la caserie, une o tzitzi in tenisi si alte toale de club, buhaita de somn se uita urat la mine.

EU:”Buna dimineata, utilajul dvs. mi-a blocat aseara cardul.”

EA:”ATM-ul?”

EU:”Da.” - pauza, stupoare in iarba, se duce la dulap, scormoneste dupa o chesie, deschide utilajul..

EA: “Nu e nici un card aici.”

Incep sa ma gandesc cu groaza, ca undeva, in cursul noptii gioarsa a scuipat plasticu, si vreun roman binvoitor l-a acaparat. Raspund timid: “Sigur mi l-a blocat aseara.”

Se lupta cu utilajul si intr-un final de film de groaza extrage plasticul si mi-l arata. Ii intind buletinul.

EA: “Pai acuma va duceti la ING sa ne dea pe fax ca e totul ok.”

EU: “HA?”

EA:”Altfel nu va putem inapoia cardul.”

Deja simteam cum piticul meu de pe creier se da cu capul de pereti.

Purced spre ING. ING deschide la 9.30. Ma postez in fata bancii privind in sus. La 9.20 apare functionarul ING, tip foarte de treaba cu care m-am inteles perfect si in trecut.

EL: “Buna ziua, pe mine ma asteptati?”

EU: “Da, buna dimineata, da.”

EL: “Poftiti!”

Intru, ii povestesc tarasenia, el se uita la mine la fel de perplex cum m-am uitat si eu la tzitzi de la ALPHA.

Bodoganim amandoi, el sta si se scarpina in cap gandidndu-se ce hartie sa imi dea, eventual una pe care sa nu scrie cu pixul “e totul ok”. Imi printeaza o scrisoare de la ING catre mine, in care sunt anuntat ca inca sunt client, si ca am soldul de atatia lei.

Ma duc cu tzidula in dinti la tzitzi de la ALPHA care se uita la ea crucis, imi da hartie prin care atestam ca am primit cardul (cerere pe care erau trecute doar carduri ALPHA Bank) si in sfarsit imi recuperez plasticul.

Las concluzia sa se traga de la sine si spun doar atat:

Hai sictir!

Uite ca au ajuns baietasii de cartier si pe internet. Mult mai sta cu “ea” in gura. Si-a extirpat niste coaste ca Marlyn Manson?

Hai sictir !

Atentie: Link-ul de mai sus contine texte obscene. Urmariti-l doar daca nu aveti greturi.

Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir, are un website de tot rahatul. De toata jena. Infect. Oribil. Lista de epitete se poate intinde la nesfarsit.

Stiam de mult ca studentii sunt o cantitate neglijabila, ca interfetele de comunicare sunt ca si inexistente, ca sistemul educational e la pamant si ca o “afacere” precum UCDC nu putea avea un site ca asta. Stiam pentru ca e o afacere, si ca in orice afacere romaneasca, pe primul plan sunt banii. Nu se investeste in copii. Se investeste in propriul buzunar.

Si chiar si asa, nu ma deranja. Si atunci de ce ma deranjeaza? Pentru ca web-master-ul site-ului universitatii este cel care tine seminarii de informatica studentilor.

Este cel care la datele de contact isi pune aceasta poza:

Pai la ce bun iti treci mai telefonul daca ascunzi cifrele? Sau nu m-am prins eu si cele 2 grupuri de XXX au vreun inteles ascuns?

La aptitudini, vedem printre altele o certificare (de $50) de la Google AdWords si abilitati SEO. Abilitati pe care profu’ le-a exersat pe prima pagina a mizerabilului site al universitatii, plasand link-uri (probabil chiar personale) in footer-ul paginii. Pai ce, prost sa fii sa nu profiti de un link gratuit de pe un Page Rank 6.

Ati inteles cine va invata info? Initial nu vroiam sa fiu asa dur, dar faza cu telefonul si link-urile - care n-au legatura cu activitatea scolara - m-au facut sa-mi schimb atitudinea.

Amice, nu te-as angaja sa predai nici la gradinita. Pe cuvantul meu de fost soim al patriei. Hai sictir!

Totusi, idiotenia asta publicata pe 16 octombrie in Cotidianul, nu-mi da pace.

Nici un cuplu bucureştean nu se va putea căsători fără să planteze un puiet. Regula se va aplica şi locuitorilor Capitalei care vor să îşi înmatriculeze un autoturism.

Deci s-a inteles da? Ba tinerilor, ca aveti putere de munca. Hai ca daca nu s-a instalat Prigoana la primarie, ne cere prea multi bani pentru plantarea de copaci in spatiu verde, dar pe voi, va prostim.

Vreti masina? Hopa la lopata. Vreti casatorii? Hopa la lopata. Da, la lopata! Pai ce, credeati ca scapati cu o taxa de spatiu verde ceva? Nu copilu’. Te duci frumos cu nea Traian (nume fictiv), care-ti va da o lopata, vei planta copacul, vei fi pozat cu el, ca sa nu uiti cat de bou esti considerat si dupa aia iti da Iisus de la Primarie dezlegare la noaptea nuntii.

Ma, eu inteleg asta. E ok, e frumos sa vrem mai mult spatiu verde. Acceptam, mai greu sau mai usor si o “taxa verde”, dar sa ma pui sa dau la lopata? Pai bine ma, cine imi ia “invoiere” de la serviciu? Cine-mi plateste orele alea? Pentru ce am tocit bancile scolilor, ca sa vin sa dau cu nea Traian la lopata doar ca sa-mi dea voie Oprescu sa-mi iau nevasta?

Ma saraciilor, in frunte cu asta de s-a gandit sa puna peste Bucuresti o cruce (o fi ea in forma de autostrada, dar tot cruce e), alta solutie nu ati gasit?

Va dati voi “verzi“, dar tot a rosu putiti de la o posta. Pe cand facem si defilari cu poza marelui manager? Hai sictir!

Ce-i cu tipul asta si ce mi-a venit sa vorbesc despre el? Simplu! Umbla vorba ca ar fi ciorditor, si nu unul cu bun simt, de genul celor care isi cauta inspiratia in locuri unde nu ar ajunge nimeni altcineva. El a sarit direct la pestele mare. I-a placut tema blogului lui Zoso, si daca i-a placut, a luat-o.

Nu conteaza faptul ca nu e o tema gratuita, ba din contra, este creata de bucurestenii de la WP-Design.org special pentru celebrul blogger.

Presupunand ca maestrul programator ar fi un sarac rupt in c*r, tot ar sti unde sa gaseasca o tema gratuita de WordPress, iar judecand dupa cele spuse de el in pagina “Despre”, are si un amic “designer”.

Mai mult, se pare ca are si un mic studio web, genul ala vomitat prin ‘98 din care 2 kinderi incearca sa atraga 2 centi pe zi din AdSense (AdSense frate pe site-ul de portofoliu!), daca la clienti n-au sanse.

Mareane, daca umbla vorba inseamna ca asa esti, ma. Esti un mic ciorditor. Hai sictir!

1: VODAFONE - Mi se pare anormal sa va platesc facturi lunare cu valoarea medie de 200 lei, iar la mine in casa sa nu ma pot plimba cu telefonul la ureche deoarece, se intrerupe intr-o arie de 5mp. Hai sictir!

2:RROMANI - Accelerati cand vedeti ca e verde pentru pietoni si apoi faceti scandal daca sunteti injurati? Si va mai mirati ca nu va iubeste lumea. Stiti voi ce meritati… Ca sa nu mai vorbesc de ala care are ghereta de flori la Unirii si urla ca si-a mai facut o casa de 400.000 EUR. Oare de unde i-a furat si pe aia? Hai sictir!

3: CONTROLORII RATB - Va permiteti sa trageti de o fata care tocmai coboara din mijlocul de transport, si sa ii cereti biletul? Pai va rupeam mainile … In bucati mici! Hai sictir!

4:FUFELE IN SUV - Opriti fix pe trecere si va uitati stramb in jur cu hashtece daimand sau aifaun la ureche? Pun pariu ca nici nu stiti cum se intra in agenda! Hai sictir!

5:UTILIZATORII DE SCUTER CARE MERG PE TROTUAR - Urmatorul care ma mai claxoneaza ramane fara o parte a anatomiei! Nu am decis care. Hai sictir!

6: ASA ZISII VORBITORI DE ENGLEZA DIN FIRMELE CU STAIF - Invatati intai limba romana, si apoi incercati alta limba. Nici in romana textul scris de voi nu are sens. Iar in engleza cu atat mai putin. Limba engleza are topica inversa, bai Gheorghe! Hai sictir!

7: ANGAJATII BRD - La telefon o conversatie se incepe macar cu Buna ziua, ma idiotule!. Hai sictir!

8: POSTURILE MEDIA - Aveti toti bucurii la Mihaela Radulescu? Mai lasati femeia in pace. Nu o sa va faca nici sex oral nici altceva. Hai sictir!

Amortit, ma tarasc spre baie prin frigul crunt care umple pana la refuz spatiul din jurul meu sperand, naiv, ca e doar un cosmar. Zadarnic. Ajung la baie, deci nu sunt pe strada. Ma lovesc de usa. Doare. Deci nu visez. Si pentru a nu stiu cata oara ma revolt in sinea mea, ca prostul: cum e posibil? Secolul XXI, Uniunea Europeana, toate cliseele intelectuale tampite pe care le folosesc ca sa ma dau destept imi dau buzna in minte si ma forteaza sa ma trezesc, lucru care din principiu nu imi place. In fine, pufai si ma calmez. Nu foloseste la nimic si imi mai si stric dimineata (e luni, sa fim veseli, ce Dumnezeu!).

Ma imbrac bine si in asteptarea cafelei pornesc televizorul (alt reflex tampit). Si vad la stiri cum  alianta PSD-PC si-a lansat candidatii pentru alegerile parlamentare. O adunatura de porci gusati, infractori machiati si toape hilare defileaza prin fata privirii mele incetosate fluturand aceleasi idealuri inalte ambalate in promisiuni: vor readuce in tara “bietii” romani care muncesc pe mii de euro in tari unde dimineata e cald in case, vor readuce Ploiestiul la 45 de minute de Bucuresti (s-a cascat vreo prapastie si eu nu am aflat bai poetilor?), vor face si vor drege. Mi se face sila. Stiu ca vor urma alte lansari ale altor aliante: PD-L, PNL, PNG, PNT si multe alte P-uri. Toti maimutoii care de ani de zile ne toaca banii si ne rad in nas se aduna odata la patru ani la TV sa ne promita chestii. Si culmea, de fiecare data, pe partea cealalta a ecranului semnele elementare ale civilizatiei lipsesc: caldura, siguranta, dreptate, libertate, piste de biciclisti,  parcari pentru scutere si motociclete, educatie, sanatate, nivel de trai…

Ceea ce ma intristeaza definitiv este ca am impresia ca dupa ani de framantari s-a atins un oarecare echilibru pe “piata” politica din Romania. Fortele s-au cernut, s-au grupat, procentele nu mai variaza spectaculos asa ca speranta ca dispar “astia” si vin “ai nostri” s-a fasait. Asa cum americanii nu au mai venit sa ii salveze pe bunicii nostri la fel nici “ai nostri” nu mai vin. Pentru ca, spre deosebire de americani, “ai nostri” nu exista. S-au vopsit, s-au reorientat la prima pala de vant si au incetat sa mai fie ai nostri. Ne-au tradat.

Asa ca nu imi mai ramane decat sa evadez din statistici, sa nu votez pe nimeni.
Hai sictir bai hahalerelor! Nu ma reprezentati si nu ma veti reprezenta vreodata. Nu pe mine.