Romanul, mancarea si bacsisul

Este un fapt cunoscut ca in restaurante si baruri, chelnerii si ospatarii au salarii foarte mici, intrucat se estimeaza ca diferenta pana la o suma decenta se acumuleaza din bacsis. Acelasi lucru se intampla si in cazul celor ce livreaza mancare la domiciliu.

Valoarea bacsisului variaza de la persoana la persoana, de la local la local, functie de calitatea mancarii si a serviciilor. O lege nescrisa situeaza un bacsis “de bun simt” undeva la 7-10% din valoarea notei de plata.

Totusi, de retinut est faptul ca acest bacsis nu este obligatoriu, si cu atat mai mult nimeni nu are drept sa-l pretinda.

Eu sunt unul dintre cei care obisnuieste sa il lase. De multe ori chiar si cand calitatea servirii este slaba, cum de altfel este in majoritatea localurilor de nivel mediu din Bucuresti, si nu numai.

In ciuda obiceiului meu de a lasa bacsis, ma deranjeaza extrem de tare o serie de modalitati prin care localurile si cei ce livreaza mancarea au inceput sa-si asigure aceste mici “adaosuri”. Recent am trecut prin 3 astfel de cazuri care m-au enervat la culme.

Penalizam loialitatea clientului

Un amic a decis sa isi aniverseze ziua de nastere alaturi de cativa prieteni apropiati. Drept urmare, ne-a invitat sa luam cina cu el si sotia sa la Crama-Restaurant Nicoresti (Str. Toamnei nr. 14). Am ales crama in locul restaurantului deoarece avea un aspect mai placut, mai rustic.

In seara evenimentului, ajunsi in momentul in care a trebuit sa comandam, am remarcat nota de subsol de pe fiecare pagina a meniului:

“Pentru grupuri de cel putin 8 persoane se practica un comision de 10% din valoarea notei de plata”

Fabulos! Eu va apreciez localul. Aleg sa-mi petrec la voi in local una dintre cele mai importante zile din an. Va aduc inca 6 persoane, potentiali clienti fideli daca va jucati cartile bine, iar voi ma taxati 10% IN PLUS pentru loialitatea si apreciarea mea?

OK, acum intervine justificarea: “Chelnerul are mai mult de lucru.” Ba pardon! Daca ne asezam la doua mese cate 4, nu mai platim comision iar el are de facut drum in 2 directii, nu doar una, de luat doua comenzi separate si de facut 2 note de plata separate.

Teama de a nu primi bacsis la o masa mare ii roade atat de tare pe nesimtitii astia incat au gasit o cale de a si-l asigura legal.

Nota de plata fara bacsis

Mi se intampla tot mai des in ultima perioada sa dau de acele bonuri de casa de marcat care se incheie, initial frumos, cu: “Va multumim ca ne-ati ales.” Toate bune si frumoase, insa mai nou este la moda ca sub acest mesaj de multumire, care pute a fals de la distanta, sa se adauge o nota de subsol:

“Nota de plata nu include bacsisul.”

In traducere libera: “Gogule, nu uita sa ne lasi bani! Ne-am gandit sa-ti reamintim ca poate esti nesimtit!”. Eh, nici asta nu halesc. Este o alta forma de a cersi bacsis, la fel de deranjanta ca o scena din partea unui ospatar care considera ca i-ai lasat prea putin (intamplare in restaurantul “La Papi” pe care, poate o sa v-o povesteasca amicul Adrian).

“N-am sa va dau rest.”

Asta este o tehnica celebra de a cersi bacsis, practicata de pustanii care fac livrari la domiciliu.

Comanda de 31 RON. Intind hartia de 50 RON.

– Imi pare rau, dar nu am rest.
– Pai cum faceti livrari fara bani la voi?
– Nu ne da voie sa plecam cu bani din firma?
– Atunci imi pare rau, dar mai mic nu am.
– Nu aveti unde sa va duceti sa schimbati?

Simt ca-mi explodeaza capul!

– Cum adica sa ma duc sa schimb banii ca sa-mi dai tu rest?
– Pai…
– Pai ce? Daca aveam timp si chef sa cobor si sa alerg pe la magazine, crezi ca nu ma puteam deplasa sa servesc pizza la restaurantul de la colt?

Nu e problema mea ca Gigel n-are rest. Daca nu are voie sa iasa cu bani din firma, sa-si ia de acasa si ii recupereaza dupa. Problema lui. La fel, problema lui sa-i schimbe daca chiar nu are.

Iar Gigeii astia sunt aceiasi care dupa ce faci comanda iti dau bip din 10 in 10 secunde, iar cand in final, plin de nervi ii suni inapoi, te intreaba detasat: “Unde este numarul 42 ca eu nu-l gasesc?”.

Dragul meu, numarul 42 este fix in originea ta!

Hai sictir, smecherasilor! Puteti sa faceti spume in coltul gurii ca atata timp cat va veti comporta ca niste jegosi, nu ma obliga nicio lege sa va las bacsis! Mars la scoala de ospatari si invatati cateva maniere de servire, dupa aia ma mai gandesc daca meritati.

2 comments on “Romanul, mancarea si bacsisulAdd yours →

  1. zilele trecute mi-am facut ziua de nastere,cu prietenii(12 pers.) in RESTAURANT MANOLO de pe Pache Protopopescu nr.97,toate bune si frumoase,am baut am mancat in jur de 4 ore.Servirea a fost normala,nu extraordinara,mancarea decenta si la sfarsit nota de plata in suma de 1.080 lei.Ca bacsis am lasat 70 lei,adica undeva 6-7 %din consumatie ptr ca atat am considerat ca trebuie sa las.La plecare…..surpriza chelnarii nu imi raspund la salut si la iesire in timp ce asteptam pe ceilalti sa aflu ca prietena mea a fost abordata de catre chelnarul care ne-a servit, cu nemultumirea lor ca nu am lasat minim 10% din consumatie,ca si cum le-am dat tzeapa.Ea mai mult de rusinea invitatiilor,care erau langa ea a mai scos 100 lei ,ptr a calma spiritele,chelnarul multumindu-i rece si indiferent ca si cum totul i se cuvine!!!VI SE PARE NORMAL ACEST COMPORTAMENT TOTAL LIPSIT DE BUNA CUVIINTA AL CHELNARILOR,CARE TE PUN IN SITUATII PENIBILE,CA SI CUM EI HOTARASC CAT SA PRIMEASCA SI NU LASA LA LATITUDINEA TA SA APRECIEZI LUCRUL ASTA???

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>