La tribunal a venit Monica Columbeanu, însoţiţă de avocaţi şi avocatul lui Irinel. Monica nu a făcut niciun fel de declaraţii la plecarea. (cui?)

Avocatul lui Irinel a cerut amânarea cererii, iar noul termen a fost fixat în 19 mai. Irinel a depus şi o plângere penală împotriva executorului judecătoresc pe care îl acuza ca nu a respectat legea, acuzândul că a făcut parte dintr-un scenariu bine pus la punct de Monica pentru a-i lua fiica de la Izvorani.

Asta este site-ul de stiri Realitatea.net. Cotele prostiei au atins maxime istorice. Editorii sunt probabil un pachet de corespondenti de la un seral din Ciorogarla, asta in cazul in care n-o platesc la cuvant pe Baba Safta de la Cucuietii din Deal. Eu as zice ca se cer niste concedieri pe acolo.

Hai sictir “jurnalistilor”.

- Intelegem.
- Este o defectiune in sistem.
- Urgentam sesizarea.
- A plouat, a traznit, au venit martienii.
- Revenim NOI cu un telefon.

Nimic concret, numai scuze stupide si generalitati de tipul “hai sa nu pice firma prost”. Nu are sens sa va mai zic ca niciodata cand iti vor spune ca “revin ei cu un telefon” nu se va intampla! Tot tu vei reveni, ca prostul, sperand ca zeii telefoniei-televiziunii-si-internetului se vor indura de amarul tau. Degeaba.

Haideti sa va povestesc cele doua patanii. In decembrie 2009, dupa instalarea serviciului Dolce am constatat ca nu aveam niciun fel de semnal in “cutia neagra”. Sun la suportul tehnic:

- Totul pare in regula la noi.
- Iar la mine nu merge.
- Nu stiu ce sa va zic…
[parlamentari inutile]
- Trimitem azi o echipa la dumneavoastra.

Inutil sa spun ca echipa nu a ajuns. Am revenit aproape zi de zi cu telefoane “cersind” o echipa tehnica. Dupa aproape DOUA LUNI si zeci de telefoane initiate de mine in ciuda promisiunii de a fi tinut la curent, o echipa de “specialisti au venit in sfarsit si au constatat ca prima echipa de “specialisti” montase prost priza. Au montat-o, dar tot a mai trecut o saptamana pana s-au decis sa redeschida serviciul care s-a oprit de la sine intrucat “a simtit” ca nu este folosit. Asta a fost prima partida de frectii cu Romtelecom-ul.

Acum, o parte dintre voi, abonati la serviciile lor de internet s-ar putea sa stiti ca in Bucuresti (si alte cateva judete), Romtelecom se confrunta de vreo saptamana cu o defectiune “mare” caruia n-au reusit sa-i dea de cap, lasand mii (poate mai multi) abonati fara internetul pentru care platesc suficient de mult lunar. Apropos, aveti dreptul sa cereti serviciului Comercial discount pentru perioadele in care vreunul dintre servicii nu functioneaza si va sfatuiesc sa o faceti (asta daca din cauza de monopol in zona nu puteti renunta de tot la serviciile lor).

M-am numarat printre norocosii neafectati de aceast mare deranjament, dar m-am considerat norocos degeaba. In dimineata de luni, modemul lor (de mare firma de renume “Huawei”) a crapat. Asta au spus-o ei, nu eu. La suport cica totul era in regula, iar eu primeam semnal internet cu galeata. Ciudat, n-am reusit sa adun nici macar un paharut din cat a curs. Evident, mi s-a spus ca in maxim 48 de ore se va remedia problema si o echipa tehnica se va deplasa la fata locului. S-au deplasat prin parti, au incercuit, dar n-au ajuns. Astazi dimineata, dupa expirarea celor 48 de ore am revenit cu un telefon la suportul tehnic. Iar minutele de on-hold plus tampenia prin care trenuie sa treci obligatoriu apasand tzashpe taste pentru a selecta operatorul.

- Cum nu a venit nimeni?
- Uite bine, n-a venit.
- A, la mine e tracut ca sunteti pe lista…
- Pai si cand?
- Am sa cer o urgentare.
(In gandul meu: Cum puii mei vine asta, urgentare? Urgentarea inseamna un termen mai rapid decat cele 48 de ore standard, nu o extensie “rapida” dupa expirarea termenului!)
- Si ce inseamna aceasta urgentare, ca pentru doi liber-profesionisti IT, sa le iei net-ul pe 3 zile de lucru e o gaura mare in bugetul lunar?
- Promit ca se rezolva in cursul zilei de astazi.
- Sigur?
- Sigur.

Uite ca e aproape 10 PM si nu s-a rezolvat nimic. N-am primit nici macar un telefon sa mi se spuna ca astept degeaba. Asadar, revin cu un telefon la suport unde imi raspunde un alt baiat servil fara raspunsuri exacte.

Reia sesizarea. Nu are cum sa-mi spuna cand se va remedia problema, daca vreau discount ma transfera la Comercial. Dar daca vreau despagubiri? (N-are sens sa astept raspunsul lui… vrei despagubiri, te judeci cu vitele astea proaste.) Aflu intr-un final ca de faptul nu e de la modemul meu asa cum mi-a zis prima vaca, ci de fapt “s-a furat un cablu in zona”. Mai da-ma dracu. Si va ia 3 zile sa-l schimbati?

Intreb daca bunul simt nu le dicta sa-mi spuna asta si nu sa ma lase sa astept ca boul. “Ba da.” Si in cazul acesta presupun ca imi ziceti ca maine ma anuntati care e starea, nu? “Cu siguranta.”

Uite ca nu o cred p-asta. Dar ma fac ca o accept, ca ce poti sa-i spui lui, el are instructajul facut: “Nimic nu e din vina noastra, ocoleste orice raspuns concret, nu-ti asuma nicio responsabilitate!”. Asta e politica Romtelecom!

Mai mult, asta este politica oricarei companii in Romania cand are de tratat sesizari. Vodafone face la fel. Orange face la fel. Suntem luati de prosti de toti si dusi cu zaharelul ca niste ponei numai buni de calarit.

Hai sictir Romtelecom. Sunteti cel mai prost serviciu de telefonie-internet-televiziune din Romania, iar asta se observa cu usurinta prin felul in care va tratati clientii. Sunt sigur ca nu sunt singura persoana care s-a confruntat cu nesimtirea voastra, asa ca in numele tuturor va transmit un mare “Hai sictir!” si “Lovi-v-ar criza pan’ la faliment!”

As mai avea cuvinte dulci, multe cat pentru toate perioadele de asteptare. Daca doriti sa le aflati, aveti numarul meu la suport tehnic.

Since April, when Roger Vangheluwe, the bishop of Bruges, resigned after admitting persistently molesting a nephew, the Adriaenssens commission has been inundated with evidence, with hundreds of victims coming forward.

He has since documented cases of abuse occurring in almost every diocese in the country and in virtually every school run by the church. “We can say that no part of the country escapes sexual abuse of minors by one or several [church] members,” said Adriaenssens.

As vrea sa nu pot da crezare acestor fapte, dar mi-e imposibil, si chit ca nu este vorba de religia in care m-am nascut eu, tot nu-mi pot ascunde repulsia si dispretul fata de acesti caini, javre mascate in “miei ai Domnului”. Si totodata, ma incearca sentimentul ca nu sunt ei mai rai decat ai nostri, ci doar ca ai nostri se ascund mai bine.

Sunt convins ca si Romania musteste de cazuri de pedofilie in care sunt implicate fete bisericesti, mai ales in mediul rural. Sunt convins ca preotii la care ne inchinam mai des decat la icoane si de care ne “temem” mai mult decat de Dumnezeu au mai multe pacate si suflete mai negre decat noi. Poate nu toti, dar in mintea mea sunt de mult catalogati. Sunt catalogati de cand un preot cu Sony Vaio si pantofi Armani mi-a cerut o donatie pentru biserica. Sunt catalogati de cand un preot a cerut unei batrane “inca 500.000 pentru biserica, altfel las mortul la poarta cimitirului si nu-l bag inauntru”. Sunt catalogati de cand averile lor si ale bisericii se strang “neimpozabil” si in afara verificarilor si-n cur la care suntem noi supusi. Sunt catalogati de cand se opun libertatilor fundamentale ale individului in numele reglementarilor inventate de OM.

I-am catalogat si acum cand se opun cu ardoare legalizarii prostitutiei. Astia ar prefera sa vada copile rapite, batute, violate si fortate sa se prostitueze, decat sa le vada intr-un mediu cat de cat reglementat si curat pe cele care ORICUM aleg sa isi castige asa banii. Daca biserica ar avea cota parte din profit, pentru “spalarea pacatelor curvelor”, probabil ar accepta cu zambetul pe buze, dar asa, cand statul devine cel mai important peste din Romania nu le e bine. Apropo, am asa un vag sentiment ca prostitutia are o vechime mai mare decat religiile care o condamna, nu? A asistat la moartea multor religii, nasterea altora si va mai supravietui multor astfel de cicluri.

Tu cititorule, cauta dincolo de fetele prealuminate. Exista sanse sa gasesti suflete mai intunecate decat umbrele din sufletul tau, iar acestor suflete NU LE DATOREZI NIMIC. Daca esti o persoana credincioasa, indiferent de religia in care te-ai nascut, respecta-ti Dumnezeul. Cere-i Lui ajutorul, Lui inchina-te. Biserica este a omului. “Casa lui Dumnezeu” este in inima ta, iar zicala: “Fa ce zice preotul, nu ce face el” este doar o scuza meschina pentru mizeriile pe care omenirea le-a comis de-a lungul istoriei la indemnul si cu “ocrotirea” bisericii.

Hai sictir! Cui? Se simt ei cu musca pe sutana.

Pleaca de la noi, asa de “La multi ani!”, 2 bucati promotionale “Hai sictir!”, pentru cine se plange ca n-are bani si e criza si are “tupeul” sa “darame” serverul baietilor de la Emag. E greu sa prevezi un trafic asa mare, vorba aia, cine n-are Nostradamus, sa-si cumpere!

In rest, celor ce ne citesc si sunt alaturi de nebuniile noastre, “La multi ani!”, va multumim si speram sa aveti parte de un an bun, frumos si cu mult mai putina nesimtire in jurul vostru decat in anii trecuti!

Fie ca in spatele acestei declaratii se afla o strategie politica sau nu, dincolo de faptul ca momentul propice “utilizarii” a trecut (nu sustin astfel de metode ar trebui utilizate vreodata), Patapievici ramane o mizerie prin implicarea intr-o mizerie. Hai sictir, “cultule”!

Erau vremuri in care Cotidianul era realist, era nepartinitor, era credibil si constructiv. Dar acele vremuri au apus. Au fost acuzati de pro-basescianism (Traian Ungureanu sau TRU fiind un fan infocat al presedintelui), si totusi nu era atat de deranjat. Existau mereu opinii PRO si CONTRA.

Toate acestea s-au schimbat odata cu preluarea postului de redactor sef de catre Cornel Nistorescu (jurnalist al carui trecut frumos de la Evenimentul Zilei a fost patat de lipsa onoarei plus ghimpele personal pe care-l am impotriva sa pentru “vanatoarea de motociclisti”). Noul Cotidianul face cinste culorii rosii ce-i defineste brand-ul. Face cinste este un eufemism. Cotidianul nu-si manifesta in mod pozitiv suportul fata de PSD si aliatii acestuia. Cotidianul loveste continuu in adversarii lor. Cotidianul a uitat cum ne explica in ce fel a saracit tara acest partid de comunisti reformati, corupti si analfabeti.

Nu, nici adversarii lor nu sunt mai frumosi si mai drepti. Si nu acesta este subiectul articolului. Subiectul articolului este cifra ZERO, caci pentru Cotidianul, aceasta este valoarea principiilor jurnalistice.

Este suficient sa rasfoiesti prima pagina pentru a vedea loviturile continue aplicate celor ce se pozitioneaza de cealalta parte a baricadei. Nu mai vedem stiri de actualitate. Actualitatea este viata lui Basescu, viata apropiatilor sai, viata familiei sale. Blog-urile Cotidianul roiesc de pesedei manjiti, iar preluarile de articole din presa straina sunt traduse in mod voit gresit, pentru a pune intr-o lumina proasta personajele tinta ale incercarilor de discreditare ale Cotidianului.

Voi lua exemplu unul dintre articolele recente ale ziarului, o preluare a unui editorial din Wall Street Journal, din care voi extrage un fragment elocvent:

“Preşedintele de centru-dreapta Traian Băsescu, un fost căpitan de navă cu un discurs grosolan, a pierdut avantajul pe care îl deţinea în sondaje, după o serie de gafe politice şi o dispută legată de o înregistrare video.”
Sursa: Articol Cotidianul

In varianta sa originala:

“Center-right President Traian Basescu, a blunt-talking former ship captain, lost his lead in the polls this week after a spate of political gaffes and a dispute over a video.”
Sursa: Articol Wall Street Journal

Iata cum “blunt-talking” (orice dictionar de limba engleza ne va spune ca aceasta expresie se traduce ca “vorbire directa, clara, ne-evaziva“) devine “grosolan”, caci normal, Presedintele in functiune al Romaniei este dusmanul politic al apropiatilor Cotidianului. Daca ziarul are posibilitatea sa prosteasca masele (neoferind link catre articolul preluat, ci doar traducerea stupida si rea-voita), o va face.

Exemplele sunt mult mai multe, dar pentru acesta am dovada clara a relei credinte, intrucat mi-e greu sa cred ca un jurnalist ARE VOIE sa comita o asemenea greseala. Asta este valoarea principiilor jurnalistice ale noului Cotidianul si ale capitanului de vas jurnalistic ce ia apa din ce in ce mai puternic.

V-as fi apelat cu “dragii mei”, dar mi-erati dragi cand nu erati parasute politice. Acum va zic doar hai sictir! si scufundare placuta.

Pai bine domne’, e frumos sa mananci cacat cu patos ani si ani de zile? Sa pupi dorsale cu orice ocazie? Sa-l suni in orice emisiune? Sa-i difuzezi dansurile tribale pe capote de Meibeac? Sa-l lasi sa fantezeze in libera voie pe ecranele televiziunilor si apoi sa arunci vina pe telespectatorii tai?

Ia sa vedem ce spune vertebralul nostru jurnalist:

Televiziunile de sport sînt puse la zid, mai ales de către presa scrisă generalistă. [...] Nici televiziunile nu sînt mai prejos. GSPTV poate fi acuzat de prea mult Gigi atunci cînd pe celelalte canale va fi prea mult Mozart sau prea mult Shakespeare.

Aline, bag seama ca nu cauti decat o scuza mioritica ce nu valoreaza mai mult de 2 RON, si aia rupti pe la colturi. Vorbesti de mizerii si te astepti sa le rezolve altii pe a le lor pentru a ti le verifica si tu pe ale tale? Ineptii! Va doare la basca de ce face Becali atata timp cat va face audienta.

Acum, ca vreti sa prindeti valul populatiei, publicati caricaturi ce-l iau la misto. Peste 2 ore il chemati la talk-show, ca oricum asa fac toti.

Ghicitoare: Era odata un cioban. Si ciobanul nostru avea vise de marire si… o curva.

Ia zi maestre, ghicesti cine e curva?

Nu te chinui. Iti zic eu. Presa. Nu doar cea sportiva. Toata. De la A la Z. Si presa e formata din? Jurnalisti.

Hai sictir ma! Spalati-va de maro la gura ca va bate Dumnezeu de cata ipocrizie emanati!

Dau click, vad sigla ALIENWARE, imi tresare placut ficatul. Ajung in pagina asta, si imi cade brusc cerul in cap.

Cele cateva momente de exaltare apropos de aparitia in Romania a computerelor ALIENWARE se prabusesc intr-un abis negru al unei realitati si mai negre: Emag profita miseleste de faptul ca e singurul de pe piata care are aceste produse.

De ce spun asta? Pentru ca preturile sunt fantasmagorice. Mai precis undeva intre 2350 si 3300 eur pentru 2 modele de laptop M17X.  Pentru niste produse cu preturi de catalog intre 1800 si 2500 USD adaosul mi se pare NESIMTIT de mare.

Acum ceva vreme m-am interesat de posibilitatea cumpararii online a unui laptop ALIENWARE de vreo 1500 USD, iar taxele erau ceva de genu 350 USD, pentru ca traim in Romania, si asta ne ocupa tot timpul.

Dar de la 350 USD in plus pana la 1000 EUR peste e cale lunga. Mai ales ales daca luam in considerare faptul ca Emag, aka ASESOFT, are probabil statu’ de distribuitor, deci le ia mai ieftin.

HAI SICTIR!

Daca nu l-ati intalnit sunteti norocosi. Retardul care l-a conceput (ca si boii care l-au acceptat), nu s-au gandit fie sa nu-i puna repeatare automata, fie sa ii puna un buton de “Mute”. Dupa 30 de secunde si 7-8 repetari am cedat nervos si am ajuns aici, asa ca:

Retardule, boilor, hai sictir!

Iarasi vom asaltati de mesaje de campanie rasuflate, mutre acre, bete in funduri si alte astfel de imagini ce fac peisajul electoral romanesc sa provoace greata oricui il priveste.

Nu suntem in stare nici macar sa avem un site decent al guvernului… incercam sa il copiem pe cel american.

Dar ce imi vad ochii? PNG si PRM ar putea fuziona in timpul campaniei? Pai cum devine asta bah acestia? Ca nu meritati sa fiti strigati altfel. Dupa ce castigati, pototpul? Ati luat lozu’ (de parca se va si intampla) si va bagati picioarele? Ori faceti coalitie pana la sfarsit ori va duceti inapoi la mami si plangeti ca nu va iubeste nimeni.

Eu personal sunt scarbit.

Hai sictir!

Hai monarhia!

PS: Stiu ca post-ul are un ton cam dur, dar cui nu-i place sa nu citeasca!