Ei bine, stiam ca o sa vina si momentul asta. Nu, nu l-am asteptat cu sufletul la gura, dar era…

Ei bine, stiam ca o sa vina si momentul asta. Nu, nu l-am asteptat cu sufletul la gura, dar era iminent. Era iminent pentru ca in Bucuresti (si in Romania in general) nu conteaza cat de precaut conduci, cat de legal conduci, motociclismul este inainte de o pasiune un sport cu adevarat extrem.

(Va avertizez ca urmeaza un post luuuung. Lung, pentru ca s-au intamplat multe si a implicat MULTA nesimtire.)

Dupa cum spuneam, momentul prost a venit. Si cum mergea Fat Frumos (eu), calare pe motor, pe bulevardul Mihai Bravu, la o viteza de croaziera legala, nu apuca sa traverseze intersectia Vatra Luminoasa sper Muncii ca din banda a doua ii iese brusc o masina in fata. In fata la 2-3 metri. Dom’ sofer nu s-a asigurat cand a facut manevra de evitare a masinii care-i franase in fata, si a ales sa traga de volan sa intre pe banda a 3-a (a mea).

Sigur, ca tabla lu’ ala din fata durea mai tare decat pielea mea. Si uite cum m-am vazut fortat intr-o fractiune de secunda sa decid:

a. Intru in el, sau…
b. Incerc sa franez.

Am ales a doua varianta, dar cum distanta a fost extrem de mica, frana brutala am reusit inevitabilul si am blocat roata fata. Motorul pe jos, eu pe jos, planand cativa metri pe asfalt cu ochii dupa motorul ce isi continua drumul pe o parte, julindu-se tot mai mult cu fiecare metru.

Ma ridic, dau sa fug dupa masina. Nu opreste, ma intorc la motor sa-l ridic. In spatele meu a oprit un coleg de pasiune (Multumesc mult Teddy pentru ajutor, daca citesti postul asta cumva!). Ne uitam amandoi la motor, constatam ca daunele nu-s exagerate. Ne decidem asupra numarului masinii si el pleaca dupa ea.

E momentul sa ma uit la daunele mele. Manusile sfasiate si o gaura in palma. O alta gaura mai mica in genuchiul stang si una lunga, neagra si plina de sange pe antebratul drept. Si atunci mi-am zis: “Ba, bine ca ai intrat incet in intersectie. Altfel, era praf acum.”

Se intoarce Teddy. Soferul oprise putin mai sus si venea si el. Intorc motorul si incep sa-l imping incet spre trotuar. Se pune verde pentru masini. Incep cursele in jurul meu, care ajunsesem pe banda doi. Aici intervine primul “Hai sictir” pentru boul cu Audi care era sa ma mai spulbere o data in timp ce impingeam.

Si da-i, si impinge, plin de sange pe maini. Hai sictir repriza a doua: ‘tu-va-n gura de “cetateni”. E bine sa o ardeti uitandu-va din statia de tramvai sau autobuz. Unul nu v-ati oferit sa ajutati. Hai sictir!.