Care-i treaba cu Fix It? Este un creion cu pasta corectoare ce se presupune ca printr-o simpla aplicare peste zgarieturile unei masini le-ar acoperi cat ai clipi. Despre calitatile lui nu am sa ma pronunt. Nu a venit inca varsta senilitatii sa ma prosteasca vreun program de teleshopping. Totusi, s-au pronuntat altii iar opiniile lor sunt clare din cele 2 citate urmatoare:

The liquid in the pen dried almost instantly, even in the mild April Wisconsin sunshine. In fact, it dried so fast, the pen’s tip became as hard as a cement block. We couldn’t use the pen anymore because the applicator was hardened in a matter of minutes. We barely got to apply the liquid to more than a single tiny scratch.

The commercials don’t say you’ll only have 35 seconds to apply the liquid or it’ll be over. $10 wasted. We give the Fix It! Pro pen zero stars.

Puteti citi intregul review Fix It Pro aici.

Asadar, ne-am lamurit, produsul este SLAB, si ca majoritatea produselor de teleshopping, o minciuna sfruntata. Si ca totul sa fie un rahat mare si cu mot, cei care produc / editeaza / traduc aceste infomercial-uri sunt si tari de urechi.

Ati ascultat vreodata cum vorbesc cei care s-ar presupune ca depun marturie (testimonial) pentru produsul respectiv? Cata falsitate? Cat prost gust? Cat de greu si silabisit se exprima? Ma fratilor, sunteti de-a dreptul penibili. Dar la fel de penibili sunt si cei care pun botul la mizeriile astea cand teatrul pe care-l jucati este atat de prost si de ieftin. Lasati-va de meserie. Hai sictir!

PS: Partea cu teatrul este valabila pentru toate programele de teleshopping, nu doar pentru Fix It Pro. Yup, toti astia care traduceti si dublati programele astea sunteti penibil de praf. Go home.

Nu-mi esti mai prieten si nici nu faci un gest frumos daca ma arunci intre alte 200 de nume de care “scapi” in 5 secunde. Nu-mi trimite mesaj. Am prietenii care ma suna si-mi ureaza “pe viu”. La anu’ si la multi ani!

Iar dom’ Decan, care e in educatie ca pe parcela lu’ ma-sa, vine si-ti spune direct, fara jena: “Vrei, te costa 200 de milioane. Ne-negociabil.”

Pai bine ma jigodia dracu’, ofilitura comunista pentru care realitatea educatiei nu are nicio insemnatate, eu inteleg ca vrei sa-ti protejezi postul cald pe care-ti tii curul ala putred de 70 de ani, inteleg si ca esti o javra corupta, dar cu tinerii astia de care are educatia noastra atat de multa nevoie pentru a se moderniza ce ai?

N-ai nimic. Nici de rau, nici de bine. Esti doar o simpla jigodie. Hai sictir si putrezeala placuta!

PS: Tanti de la minister, pe la astia nu mai dati o geana? Vreti reforma? Vreti mai putina coruptie? Incepeti cu fosilele astea imbuibate si ratacite de necesitatile reale ale educatiei romanesti muribunde.

Ei bine, pe mine ma racaie rau de tot pe ureche vocea lor si cererea imbecila: “Sefu’ nu dai si tu de un suc?”.

1. Daca as fi sef, sa mor daca te-as angaja;
2. De un suc? Nu ti-as da nici macar apa sa bei in desert, daramite un suc.

M-a uns pe inima postul asta, si subscriu 100%. (Va avertizez ca-l puteti considera “obscen”)

Si-n aceeasi nota, un “Hai sictir” pentru Politie, ca-i doare la basca. Si de astia cu parcarile, si de aia cu facturile care contribuie la evaziunea fiscala pe care o acopera tot boii de noi.

Cu 30 de secunde inainte sa fac aceasta poza au trecut pe acolo gardienii..

Hai sictir ma!

Te uiti ca prostu la foaie si nu pricepi nimic, pentru ca masina ta are numarul B-XX-PNX, si nici macar nu ai fost in UK la data respectiva, so wtf?! 1 aprilie a trecut de mult, masina nu ti-a fost furata, Trafalgar Square nu stii cum e, ai in posesie toate mainile si picioarele…

Suni la la BCR Asigurari, si usor iritat intrebi ce au cu tine?

Discutia decurgand cam asa:

Intrebare: Buna zia, bla bla bla B-XX-PNX nu B-XX-PHX ?

Raspunsul: “A pai stiti, nu am gasit numarul respectiv in baza de date si l-am pus pe asta, pt ca am crezut ca era o greseala.”

I: Pai si cum rezolvam ca greselea exista dar nu acolo unde credeati dvs. ?

R: Pai veniti pana la sediu sa facem constatare…

Stupoare in iarba … Adica dupa ce dati cu bata in balta, mai aveti si tupeu?

Dupa alte cateva minute de bagat si scos, respectiva individa, care e clar, reading challenged, a acceptat sa i se trimita datele pe fax. Dar era si suparata ca nu asa se face.

Mai are rost sa continui?

Hai sictir BCR Asigurari!

Citesc pe ici si pe colo tot soiul de articole si ajung sa vad ca desi guvernul si bancile doresc sa ajute tinerii, “Dezvoltatorii imobiliari stramba din nas cand aud de programul ‘Prima Casa’“. Si de ce ma rog?

Pai din cauza ca anul trecut cu un apartament mai rasarit in Bucuresti iti cumparai vreo 2 la Paris. Mai spre periferie, dar tot la Paris se numeste.

Pai hai sictir dezvoltatorilor imobiliari. Daca v-ati repezit ca hunii peste terenurile imobiliare scumpe, de ce trebuie sa platim noi?

Inca o data Hai sictir!

Merita sa cititi acest inteviu.

Mai nasol este ca dupa ce ca traficul este infect, chiar si in conditiile in care se circula regulamentar, se mai gasesc 2-3 vite care sa blocheze zonele de acces.

Stiti straduta aia care vine din Piata Lahovari spre Magheru? 2 benzi inguste, ca pe stanga sunt mereu parcate masini pana in intersectie. Trecand peste faptul ca desi este o zona in care din bun simt ar trebui sa te gandesti de doua ori inainte sa parchezi, si ca poate si primaria ar trebui sa mai ridice niste masini, ma apuca toti dracii cand ma gandesc la harfele astora de la Consulatul Marii Britanii, care au blocat accesul prin Jules Michelet de cand cu atentatele de la WTC. A trecut multa vreme fratilor. Mai lasati-o moarta cu panica asta. Ar ajuta la fluidizarea traficului in zona, iar lumea nu ar mai fi obligata ca din bulevard sa ajunga tocmai la Howard Johnson pentru a se putea intoarce in Lahovari.

Si daca masinile parcate nu sunt suficiente pentru a aglomera, se gaseste intotdeauna un nesimtit de taximetrist, poate si doi, sa parcheze in intersectie pe partea cu Mc-ul. Acolo unde trebuie sa intoarca autobuzul, care autobuz va bloca ambele benzi incercand sa ocoleasca un cretin cu Logan galben.

Exact asa s-a intamplat aseara, cand culmea, o ambulanta incerca din rasputeri sa ajunga din Lahovari in Magheru. Dupa ce si autobuzul parca s-a subtiat sa-i faca loc, ghiceste cine bloca intersectia, in ciuda sirenei stridente a ambulantei? Vaca bruneta si vaca blonda, ambele in scaunele unui Volkswagen. Nu le interesa ca ambulanta isi face loc, ele reusisera sa intoarca si sa se puna primele la semafor, mandrie mare.

Evident ca nu a contat faptul ca le-am facut semn sa dea un metru mai in spate, ar fi fost suficient. Pana nu s-a facut verde n-au miscat. Ba mai mult, vaca blonda din dreapta imi zambea ca proasta prin gen, cu o expresie de genul: “Asa, si ce p*** mea daca vine ambulanta, mai lasa-ne”.

Ei bine, blonda draga, am un mesaj pentru tine: Data viitoare daca ne intalnim, fugi cat te tin calutii de la Eos-ul ala. Si fugi cu geamul inchis. Altfel, ma vad nevoit sa devin dentistul tau personal. Iti fac cunostinta cu protectiile de titaniu de la manusile mele. ‘tii ma-tii de vaca.

Ah, si pentru boul ala de taximetrist. Dea Domnu’ sa nu prinzi curse trei luni de-acuma. Ca din cauza vitelor ca tine nu ajung ambulantele la urgente la timp, sau le mor oamenii in masina.

Hai sictir ca mi-e scarba de voi. Bine-a zis ala de-a zis ca Romania-i frumoasa, pacat ca-i locuita.

Valoarea bacsisului variaza de la persoana la persoana, de la local la local, functie de calitatea mancarii si a serviciilor. O lege nescrisa situeaza un bacsis “de bun simt” undeva la 7-10% din valoarea notei de plata.

Totusi, de retinut est faptul ca acest bacsis nu este obligatoriu, si cu atat mai mult nimeni nu are drept sa-l pretinda.

Eu sunt unul dintre cei care obisnuieste sa il lase. De multe ori chiar si cand calitatea servirii este slaba, cum de altfel este in majoritatea localurilor de nivel mediu din Bucuresti, si nu numai.

In ciuda obiceiului meu de a lasa bacsis, ma deranjeaza extrem de tare o serie de modalitati prin care localurile si cei ce livreaza mancarea au inceput sa-si asigure aceste mici “adaosuri”. Recent am trecut prin 3 astfel de cazuri care m-au enervat la culme.

Penalizam loialitatea clientului

Un amic a decis sa isi aniverseze ziua de nastere alaturi de cativa prieteni apropiati. Drept urmare, ne-a invitat sa luam cina cu el si sotia sa la Crama-Restaurant Nicoresti (Str. Toamnei nr. 14). Am ales crama in locul restaurantului deoarece avea un aspect mai placut, mai rustic.

In seara evenimentului, ajunsi in momentul in care a trebuit sa comandam, am remarcat nota de subsol de pe fiecare pagina a meniului:

“Pentru grupuri de cel putin 8 persoane se practica un comision de 10% din valoarea notei de plata”

Fabulos! Eu va apreciez localul. Aleg sa-mi petrec la voi in local una dintre cele mai importante zile din an. Va aduc inca 6 persoane, potentiali clienti fideli daca va jucati cartile bine, iar voi ma taxati 10% IN PLUS pentru loialitatea si apreciarea mea?

OK, acum intervine justificarea: “Chelnerul are mai mult de lucru.” Ba pardon! Daca ne asezam la doua mese cate 4, nu mai platim comision iar el are de facut drum in 2 directii, nu doar una, de luat doua comenzi separate si de facut 2 note de plata separate.

Teama de a nu primi bacsis la o masa mare ii roade atat de tare pe nesimtitii astia incat au gasit o cale de a si-l asigura legal.

Nota de plata fara bacsis

Mi se intampla tot mai des in ultima perioada sa dau de acele bonuri de casa de marcat care se incheie, initial frumos, cu: “Va multumim ca ne-ati ales.” Toate bune si frumoase, insa mai nou este la moda ca sub acest mesaj de multumire, care pute a fals de la distanta, sa se adauge o nota de subsol:

“Nota de plata nu include bacsisul.”

In traducere libera: “Gogule, nu uita sa ne lasi bani! Ne-am gandit sa-ti reamintim ca poate esti nesimtit!”. Eh, nici asta nu halesc. Este o alta forma de a cersi bacsis, la fel de deranjanta ca o scena din partea unui ospatar care considera ca i-ai lasat prea putin (intamplare in restaurantul “La Papi” pe care, poate o sa v-o povesteasca amicul Adrian).

“N-am sa va dau rest.”

Asta este o tehnica celebra de a cersi bacsis, practicata de pustanii care fac livrari la domiciliu.

Comanda de 31 RON. Intind hartia de 50 RON.

- Imi pare rau, dar nu am rest.
- Pai cum faceti livrari fara bani la voi?
- Nu ne da voie sa plecam cu bani din firma?
- Atunci imi pare rau, dar mai mic nu am.
- Nu aveti unde sa va duceti sa schimbati?

Simt ca-mi explodeaza capul!

- Cum adica sa ma duc sa schimb banii ca sa-mi dai tu rest?
- Pai…
- Pai ce? Daca aveam timp si chef sa cobor si sa alerg pe la magazine, crezi ca nu ma puteam deplasa sa servesc pizza la restaurantul de la colt?

Nu e problema mea ca Gigel n-are rest. Daca nu are voie sa iasa cu bani din firma, sa-si ia de acasa si ii recupereaza dupa. Problema lui. La fel, problema lui sa-i schimbe daca chiar nu are.

Iar Gigeii astia sunt aceiasi care dupa ce faci comanda iti dau bip din 10 in 10 secunde, iar cand in final, plin de nervi ii suni inapoi, te intreaba detasat: “Unde este numarul 42 ca eu nu-l gasesc?”.

Dragul meu, numarul 42 este fix in originea ta!

Hai sictir, smecherasilor! Puteti sa faceti spume in coltul gurii ca atata timp cat va veti comporta ca niste jegosi, nu ma obliga nicio lege sa va las bacsis! Mars la scoala de ospatari si invatati cateva maniere de servire, dupa aia ma mai gandesc daca meritati.